Concediul de studii prezintă o serie de particularități care ar trebui să fie cunoscute îndeaproape de către angajatori. Acest articol a fost pregătit pentru a răspunde unor întrebări uzuale precum ce este concediul de studii, care sunt condițiile de acordare, precum și în ce situaţii intervine suspendarea contractului individual de muncă pe durata efectuării unui astfel de concediu.

Reglementarea legală a noţiunii de „concediu de studii

Codul Muncii nu oferă o definiție expresă noțiunii de „concediu de studii”. Singura trimitere la această noțiune apare la art. 54 din Legea nr. 53/2003 privind Codul Muncii al României („Codul Muncii”), care prevede că se poate suspenda contractul individual de muncă, prin acordul părților, în cazul concediilor fără plată pentru studii sau pentru interese personale. Apreciem însă că formularea „concediu de studii” reflectă situația în care inițiativa formării profesionale aparține salariatului.

Condiţiile acordării concediului de studii

Art. 154 din Codul Muncii prevede că salariații au dreptul să beneficieze, la cerere, de concedii pentru formare profesională, care se pot acorda cu sau fără plată. În continuare, Codul Muncii arată că se acordă concediile fără plată pentru formare profesională la solicitarea salariatului, pe perioadă formării profesionale pe care salariatul o urmează din inițiativa sa. În această situație, angajatorul poate respinge solicitarea salariatului numai dacă absența salariatului ar prejudicia grav desfășurarea activității. În cazul în care inițiativa participării la o formă de pregătire profesională cu scoatere din activitate aparține salariatului, angajatorul va analiza solicitarea salariatului împreună cu sindicatul sau, după caz, cu reprezentanții salariaților și va decide cu privire la cererea formulată de salariat, în termen de 15 zile de la primirea solicitării. Totodată, angajatorul va decide cu privire la condițiile în care va permite salariatului participarea la forma de pregătire profesională, precum şi dacă va suporta în totalitate sau în parte costul ocazionat de acesta.

Formalităţile aferente solicitării de acordare a concediului de studii

Din punct de vedere al formalităților aferente acestei proceduri, art. 156 din Codul Muncii arată că cererea de concediu fără plată pentru formare profesională trebuie să fie înaintată angajatorului cu cel puțin o lună înainte de efectuarea acestuia și trebuie să cuprindă data de începere a stagiului de formare profesională, domeniul și durată acestuia, precum și denumirea instituției de formare profesională.

Efectuarea concediului fără plată pentru formare profesională se poate realiza și fracționat în cursul unui an calendaristic, în situaţia susținerii examenelor de absolvire a unor forme de învățământ sau pentru susținerea examenelor de promovare în anul următor în cadrul instituțiilor de învățământ superior.

Suspendarea contractului individual de muncă pe durata efectuării concediului de studii

Conform art. 51 alin. 1) lit. d) din Codul Muncii, „contractul individual de munca poate fi suspendat din iniţiativa salariatului, în următoarele situaţii: concediile pentru formare profesională”.

Așadar, în cazul concediului pentru formare profesională din inițiativa salariatului, contractul individual de muncă se suspendă, întrucât munca nu se prestează. Ca regulă, salariatul la inițiativa căruia se suspendă contractul, pe perioada concediului pentru formare profesională, nu își primește drepturile salariale, cu excepția cazului în care angajatorului își manifestă totuși disponibilitatea de a-l plăti pe salariat în respectivă perioadă.

Art. 54 Codul Muncii prevede: „Contractul individual de muncă poate fi suspendat, prin acordul părţilor, în cazul concediilor fără plată pentru studii sau pentru interese personale.

Prin urmare, salariatul și angajatorul pot conveni, la data încheierii contractului ori pe parcursul executării acestuia, cu privire la suspendarea efector sale: prestarea muncii și plata salariului. Această înțelegere poate avea loc în cursul executării contractului sau chiar în momentul încheierii contractului. Acordarea concediului fără plată pentru studii este rezultatul convenției părților; cererea salariatului cu privire la concediul fără plată apare ca o ofertă, iar aprobarea angajatorului constituie acceptarea, ambele ducând la realizarea acordului de voință, deci la încheierea convenției. În orice caz, pe durata concediului fără plată, cel în cauză își păstrează calitatea de salariat.

În practică, suspendarea se materializează într-un act al angajatorului, respectiv o decizie/dispoziție/ordin, prin care:
– Se dispune suspendarea ori se constată existenţa unei cauze de suspendare;
– Se precizează temeiul legal;
– Se menţionează durata (perioada) suspendării (termenul până la care îşi produce efectele).

Suspendarea încetează la momentul dispariției cauzei care a determinat-o. La încetarea suspendării, salariatul urmează să se prezinte la locul de muncă pentru a-și relua activitatea, iar angajatorul are obligația de a-l reprimi. Nerespectarea acestor obligații poate atrage răspunderea celui aflat în culpă.