Una dintre cele mai întâlnite probleme pentru care suntem consultați de către clienții noștri vizează executările silite inițiate împotriva acestora de către firmele de recuperări de creanțe care au achiziționat de la bănci credite neperformante. Am pregătit acest articol din prisma experienței pe care am dobândit-o în domeniu, sintizând în continuare principalele aspecte cărora trebuie să le acordați atenție în situația în care sunteți notificați de către executorul judecătoresc cu privire la derularea unei astfel de proceduri de executare silită.
În primul rând, va sfătuim să urmăriți îndeaproape comunicările poștale, întrucât orice contestație la executare se poate formula într-un termen legal limitat de 15 zile, care curge fie de la data la care contestatorul a luat cunostință de actul de executare pe care-l contestă, fie de la data de la care cel interesat a primit comunicarea ori, după caz, înștiințarea privind înființarea popririi, fie de la data la care debitorul care contestă executarea
însăși a primit încheierea de încuviințare a executării sau somația ori de la data când a luat cunostință de primul act de executare (în cazurile în care nu a primit încheierea de încuviințare a executării și nici somația sau executarea se face fără somație).
În măsură în care termenul ante-menționat va fi depășit, nu veți mai putea invoca aspecte privind caracterul nelegal al executării silite la o data ulterioară, fiind foarte probabil ca acțiunea dumneavoastră (contestația la executare) să fie respinsă ca tardiv formulată.
În ceea ce privește motivele pentru care puteți contesta, pe calea contestației la executare, actele care vă sunt comunicate în procedura de executare silită inițiată de către o firmă de recuperări de creanțe, acestea pot privi o variate de motive, în măsura în care executarea silită nu a fost realizată cu respectarea condițiilor legale.
Unul dintre motivele uzuale de contestație constă în prescrierea dreptului creditoarei de a cere executarea silită, prin raportare la prevederile art. 706 alin. 1) și alin. 2) Cod Procedura Civilă, conform cărora: “Dreptul de a obține executarea silită se prescrie în termen de 3 ani, dacă legea nu prevede altfel (…). Termenul de prescripție începe să curgă de la data când se naște dreptul de a obține executarea silită (…).”
De asemenea, sunt des întâlnite situațiile în care creditoarea rămâne în pasivitate în procedura de executare silită pentru o perioadă mai mare de 6 luni. Astfel, conform art. 697 alin. 1) Cod Procedura Civilă: „In cazul în care creditorul, din culpă să, a lăsat să treacă 6 luni fără să îndeplinească un act sau demers necesar executării silite, ce i-a fost solicitat, în scris, de către executorul judecătoresc, executarea se perimă de drept.” Prin urmare, executare silită este perimată dacă trec 6 luni sau mai mult în care nu s-a realizat niciun act de executare în dosar, pauza în executare datorându-se firmei de recuperări de creanțe, care nu a îndeplinit un act sau un demers necesar executării silite, iar acest demers i-a fost solicitat de către executorul judecătoresc. Efectul constatării perimării este desființarea tuturor actelor de executare.
De asemenea, aveți posibilitatea de a invoca lipsa unui veritabil titlu executoriu deținut de către firmă de recuperări de creanțe în procedura de executare silită, interpretarea fiind în sensul în care doar contractul de credit reprezintă titlu executoriu, nu și contractul de cesiune de creanță încheiat de instituția bancară cu firma de recuperări de creanțe. Astfel, în practică, s-au pronunțat deja o serie de hotărâri judecătorești conform cărora contractele de credit nu își păstrează calitatea de titluri executorii prin cesiune și față de firmele de recuperare creanțe, context în care creanța cesionată își pierde calitatea de creanță bancară, între noul creditor și debitor intervenind un nou raport.
Totodată, există posibilitatea ca banca de la care ați contractat creditul să nu fi cesionat creanță, însă să fi împuternicit firma de recuperări de creanțe pentru a iniția executarea silită. În acest caz, dacă cererea de executare silită este semnată de către reprezentantul firmei de recuperări de creanțe, instanța poate dispune anularea executării silite, întrucât nicio persoană juridică nu poate fi reprezentată de către o altă persoană juridică și nici de către consilierul juridic sau avocatul angajat/mandatat de firmă de recuperări de creanțe. În sprijinul acestui argument vin prevederile deciziilor Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 9/2016 și nr. 19/2018.
Astfel, prin Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 19/19.03.2018 privind examinarea sesizării formulate de Tribunalul Sibiu-Secția I civilă în dosarul nr. 8.860/306/2015 în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la o chestiune de drept, s-au reținut de către Înaltă Curte următoarele: “In interpretarea și aplicarea art. 664 alin. (2) din Codul de procedura civilă, reprezentarea convențională a persoanei juridice nu se poate face prin mandatar persoană juridică, nici prin consilierul juridic sau avocatul acesteia din urmă, potrivit art. 84 alin. (1) din Codul deprocedura civilă, astfel cum acesta a fost interpretat prin Decizia nr. 9/2016 pronunțată de Înaltă Curte de Casație și Justiție-Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.”
O altă consecință a pronunțării acestei decizii este aceea că recuperatorii de creanțe nu mai pot fi reprezentați în procedura de executare silită de către alți recuperatori de creanță, fiind afectate astfel relațiile dintre creditorii -recuperatori de creanțe cu sediile în afara României – și firmele de recuperare de creanțe din România, care îi reprezintă pe bază de mandat.
Nu în ultimul rând, în analizarea oportunității formulării unei contestații la executare, puteți verifica dacă vi s-a comunicat cesiunea de creanță dintre unitatea bancară și firma de recuperări de creanțe. În lipsă notificării cesiunii, va puteți folosi de prevederile avantajoase ale Ordonanței de Urgență a Guvernului privind contractele de credit pentru consumatori
Recent Comments