Scurtă introducere în materia societăţilor cu răspundere limitată.

Potrivit prevederilor Legii 31/1990 a societăților (”Legea nr. 31/1990”), societatea cu răspundere limitată are următoarele caracteristici:

• Poate avea unul sau mai mulți asociați. Legea nr. 31/1990  arata că un SRL se poate constitui și din inițiativa unei singure persoane. În acest caz se întocmește numai statutul care ține loc de act constitutiv conform art. 5 din Legea nr. 31/1990.
• SRL-ul este obligat să verse integral la data constituirii capitalul social subscris. Limita minima este de 200 lei. Este necesară prezentarea dovezii vărsării capitalului social atunci când se prezintă documentația la ONRC în vederea înființării societății. Capitalul social al unei SRL se divide în părți sociale, care nu pot avea o valoare mai mică de 10 lei. Practic, la un SRL cu capital minim de 200 lei, se va putea avea un număr maxim de 20 de părți sociale, fiecare cu valoarea de 10 lei. Părțile sociale pot avea o valoare mai mare, lucru ce va fi menționat în actul constitutiv.
• Art. 12 din Legea nr. 31/1990 prevede că numărul persoanelor care se pot asocia intr-un SRL este de maxim 50.
• Aportul la capitalul social poate fi in bani sau in natura. La societăţile cu răspundere limitată se vor preciza numărul şi valoarea nominală a părţilor sociale, precum şi numărul părţilor sociale atribuite fiecărui asociat pentru aportul său.
• Ca urmare a deținerii de părți sociale în cadrul SRL-ului, în cazul in care aceasta obține profit se obține dividendul, adică cota-parte din profit ce se plătește fiecărui asociat.
• Dividendele se distribuie asociaților proporțional cu cota de participare la capitalul social vărsat opţional trimestrial pe baza situaţiilor financiare interimare şi anual, după regularizarea efectuată prin situaţiile financiare anuale, dacă prin actul constitutiv nu se prevede altfel.
• Conform art. 70 din Legea nr. 31/1990, administratorii pot face toate operațiunile cerute pentru aducerea la îndeplinire a obiectului de activitate al societății, cu excepția restricțiilor menționate în actul constitutiv.